5 Adevăruri pe care industria modei nu vrea să le știi

Industria modei a luat amploare în ultimii ani, infățișarea fiind unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții omului contemporan. Casele de modă sunt din ce în ce mai multe, numărul designerilor crește exponențial peste noapte iar brandurile de consum precum Zara, H&M, Promod si altele iși ating parcă apogeul.

La prima vedere totul este în regulă, avem de-a face cu o situație din care toată lumea are de câștigat. Dar cum arată totuși fața neagră a acestei industrii și care sunt secretele pe care nu se dorește să le știi?

1. Industria modei este făcută astfel încât să te facă să te simți “demodat” cât mai curând.

A fost odată ca niciodată o vreme în care erau doar două sezoane vestimentare : Primăvară/Vară și Toamnă/Iarnă. Dacă derulăm spre prezent însă, aflăm că există nu mai puțin de 52 de micro-sezoane pe an. Cu stiluri noi care intră în magazine în fiecare săptămână, scopul principal este să cumpărăm cât mai mult într-un timp cât mai scurt, nici decum de două ori pe an.

Astfel, distribuitorul de origine spaniolă Zara primește marfă nouă în magazinele importante de două ori pe săptămână, în timp ce H&M și Forever21 primesc zilnic iar TopShop publică pe siteul lor aproximativ 400 de stiluri noi pe săptămână.

 

2. “Reducerile” nu sunt tocmai reduceri

Fashionistele din toată lumea iubesc ideea de a intra într-un outlet, de unde ies cu haine de firmă, totul la un preț foarte redus. Din păcate, de multe ori “excesul de haine din magazine” pe care credem că le cumpărăm din outleturi nu a ajuns vreodată pe rafturile magazinelor originale.

Jay Hallstein afirmă în cartea ei, “The myth of the Maxxinista” (TJ Maxx fiind un outlet celebru), că în ciuda opiniei publice, multe dintre hainele din outleturi sunt produse în alte locuri decât cele care intră normal în sistem. Astfel, în realitate multe outleturi de renume semnează acorduri cu designeri sau case de modă prin care obțin permisiunea de a pune eticheta brandului respectiv pe hainele făcute în fabricile lor, ieftine și de proastă calitate.

 

3. Îmbrăcămintea poate avea în compoziție plumb sau chiar chimicale periculoase

Conform unor studii realizate recent, numeroase lanțuri de magazine comercializează curele, genți sau pantofi în compoziția cărora se găsește plumb în cantități ce depășesc pragul admis de lege.

Un articol din New York Times afirmă că Centrul de Protecție a Mediului (Center for Environmental Health) este focusat la momentul actual pe reducerea cantităților de plumb din produsele destinate adolescentelor și femeilor tinere deoarece plumbul acumulat poate afecta atât mama cât și fetusul în timpul sarcinii.

 

 4. Hainele sunt făcute astfel încât să se deterioreze repede

Lanțuri de magazine care se bazează pe o producție în masă, precum H&M și altele produc sute de milioane de piese de îmbrăcăminte pe an. Astfel, profitând de dorința consumatorului de a avea haine noi tot timpul, producătorii se axează pe varietatea de modele și reîmpropatarea colecțiilor în loc să le facă din materiale rezistente – mai exact pe cantitate si nu pe calitate.

 

5. Mărgelele, paietele, bijuteriile sau ornamentele cusute minuțios pot fii un indiciu al exploatării

Se estimează că un procentaj cuprins intre 20% si 60% din producția totală de haine este realizată de lucrători “la negru”, care lucrează și trăiesc de multe ori în condiții inumane. Alternativa există, și anume mașini create special pentru a aplica detalii fine, care dau impresia de hand-made, acestea însă sunt foarte scumpe astfel că unii producători preferă să nu investească în astfel de echipamente.

În concluzie, nu trebuie să ne îmbrăcăm în saci, ci doar să conștientizăm ca eleganța, feminitatea și bunul gust nu sunt întotdeauna sinonime cu moda.